I see dumb people (probabil episodul 1)

Dracii mei, simt nevoia sa va relatez ultimele peripetii ale Eului Liric...

Eului Liric ii place romana. Ii place atat de mult incat nu are nota. Eul Liric n-a avut de lucru, asa ca si-a impuscat somnul intr-o superba dimineata innorata de decembre, s-a inarmat cu pix si guma de mestecat si a pornit plina de bunavointa catre Olimpiada de limba si literatura romana sperand din tot sufletul la un scenariu apocalipctic care va distruge planeta inainte sa se faca de ras. Din pacate extraterestrii isi luasera zi libera si plecasera sa bea o bere pe Marte si sa agate apoi niste gagici cicloape de pe Venus asa ca nimic nu a impiedicat 'buna' desfasurare a 'competitiei'.

Ajung in curtea liceului si, fatalitate, curtea plina de popor, o mare masa fluida de fiinte stiutoare de romana. Imi repetam aproape obsesisv: Blend in, blend in... just blend in... Numai intelectuali pe acolo, se vedea de la o posta ca citisera toti operele complete ale lui Emil Cioran si ca se despartisera cu greu de tezele privind lirica blagiana la care lucrau doar pentru a fi azi aici, la concursul care va stabili care sunt cei mai literati din acest marunt oras. Le remarc in multime pe BugheaChicks si ma alatur lor. Cel putin stiu ca nu sunt singura in umilinta mea. Totusi, fatalitate! Lipsesc cu desavarsire EmoKids, se pare ca ne-au abandonat in mijlocul furtunii. Ne impacam cu aceasta cruda realitate si ne cautam numele pe lista lui şindlăr in fata careia se afla o alta masa intelectuala. Gasim numele, insa -fatalitate- nu si sala. Hai ca ne descurcam noi, gasim... Si ne avantam in cladirea labirintica (rugandu-ne in sinea noastra sa nu dam de minotaur), ratacind pe coridoarele de-un galben bolnavicios, ca de spital (de boli psihice, avand in vedere circumstantele).

Urcam, coboram, ne invartim pe holuri cu un teribil sentiment de deja-vu. Niste femei de serviciu ne opresc pe un ton cel putin politicos: Voi cine dracu' mai sunteti??? Ce cautati aici?? Aoleeeuuu, ma doare capu', nu va mai suport... In ce sala sunteti? Cum dracu' sa nu scrie sala?? Ia stati aicea!!! Nu plecati nicaieri!
Si stam... si stam... si asteptam... Trec 5 minute, trec 10, 15... Ba, astea nu mai vin, zic, cred ca avem mai multe sanse sa gasim singure sala. Si plecam, ratacind din nou. La un moment dat, pe un culoar oarecare populat cu pustime de gimnaziu (intelectuali totusi) BugheaChicks se opresc in fata unei doamne pe la vreo 40-50 de ani, duc mana la inima - ea face la fel- si -fatalitate- recita teorema lui Pitagora. Eul liric priveste stupefiat, raspunsul vine la fel instant ca un expresso, Am facut multa mate in 5-8. Piticul meu interior se tavaleste pe jos de ras, n-as putea spune exact de ce. Cautam in continuare sala, de data asta cu profa de mate dupa noi. Fatalitate - dam iarasi de femeile de serviciu, imi zic in sinea mea ca de data asta mancam si bataie pentru ca ne-am permis cu atata nesimtire sa venim la acest concurs. Neatente la urarile pe cai bucale si anale la adresa rudelor decedate pe linie materna, o luam la fuga, caci in mod incredibil, dar adevarat vazusem sala rezervata elevilor de liceu.

In sfarsit, gasim sala, ne asezam, respiram usurate, concursul n-a inceput si incepe asteptarea subiectelor. Din nou asteptam...trec 10 minute, mai vine cate un elev ratacit ca si noi... trec 20 de minute, 30... incepem sa ne plictisim... Trebuia sa-mi aduc de citit, zice una dintre BugheaChicks, iar Eul Liric e complet de acord. Trec asa vreo 40 de minute... ma uit in stanga, tipa de langa mine vorbeste singura. OOook...

Suna telefonul. EmoKids s-au ratacit si ele prin liceu si ne vedem nevoite sa plecam in cautarea lor. Pe drum, acum destul de pustiu pentru ca elevii si-au cam gasit salile, ne rugam sa nu dam din nou de femeile de serviciu care de asta cu siguranta ne-ar fi luat la palme. Eul Liric izbucneste in ras, BugheaChicks se uita nedumerite la mine, Sper ca sesizati ridicolul situatiei, zic. Iata-ne la un concurs pentru care n-am invatat nimic, la care stim ca n-o sa facem nimic, umbland dupa niste EmoKids, urmarite de niste femei de serviciu care vor sa ne bata... asta dupa cat am alergat pe coridoarele astea vreo juma' de ora, poate ne ratacim din nou... si vorbele mi se incurca in ras. BugheaChicks rad si ele.

Dupa lupte seculare care au durat vreo ora si ceva iata-ne in clasa, trupa completa, cu tot cu lame si par intins cu placa, guma de mestcat, pixuri si pitici. E de prisos sa mentionez ciorba intelectuala care ne inconjura.
Intra supraveghetoarele... FATALITATE, una e blonda... Doamne! Cu ce am gresit? Se apuca sa ne repartizeze in banci, nu mai am placerea de a sta langa tipa care vorbeste singura. Of, c'est la vie... Operatiunea dureaza, cu tot cu dilemele supraveghetoarelor, vreo alte 30 de minute... Poate ca pana diseara o sa si scriem ceva. Apoi incep sa se imparta foile de examen si -fatalitate- nu sunt suficiente. Aici fac o paranteza: daca pe subiecte scrie compunere de min. 1 pag., apoi eseu de 2 pag., apoi alte exercitii, DE CE TI SE DAU DOAR 4 pagini pe care sa scrii, desi e evident ca pentru un punctaj respectabil trebuie sa ai minim vreo 5?! Bun, sa lasam asta, e doar Eul Liric carcotasa.

Ni se impart foile, ni se impart subiectele, incep intrebarile inteligente: Doaamna, ce scriem la nume?, Doaamnaa, ce e aia unitate de invatamant? Acolo ce scriem? Si nu glumeau... Oook... Oameni de clasa a 9a, a 10a, a 11a... a 12a?! Se presupune ca pana in liceu ai mai fost la concursuri de genul, nu-i asa? Se presupune ca ai un pic de experienta, nu-i asa? ...Sa lasam, sunt carcotasa din nou... Blonda si cealalta supraveghetoare se pun pe semnat/lipit, operatiune care a durat pe tot parcursul celor 3 ore de desfasurare ale concursului pentru ca na, e greu sa-ti scrii numele si semnatura pe vreo 100 de hartii. Pentru a evita viitoare complicatii mi-am indoit singura coltul lucrarii.

Toata lumea in jurul meu cere ciorne, foi de concurs, toti scriu cu nemiluita. Mai mult formal, cere si Eul Liric o ciorna. N-AVEM! Piticul meu interior mai are putin si lesina de ras. Pe fata Eului Liric nu se citeste insa nimic.

In ultimele 10 minute constat ca am nevoie de inca o foaie de concurs, dar tare imi e ca daca o cer mananc si bataie asa ca imi introduc piciorusele, ma ridic si plec.

Nici nu ies bine din clasa si am o criza de ras... Piticul din mine a iesit la suprafata, oamenii se uita lung la mine si se pare ca sunt singura care vede ridicolul situatiei. Probabil sunt luata de nebuna. Mai nebuna decat tipa care vorbea singura!?... Hmm...

Bine zice melodia aia de la Altar:

Bine ai venit in Romania!
La noi s-a inventat prostia
Invata gratuit supravietuirea!

Neah, e doar Eul Liric carcotasa...

Rammstein:D Album nou

METALHEAD

Adunarea baaaa!!!

Te-ai saturat sa ti se spuna ca nu esti bun de nimic? Te-ai saturat de etichete? De grupuri? Stii ca esti bun la ceva, dar inca nu stii la ce? Ai ceva in cap si nu stii cum sa-l scoti de acolo? Vrei altceva?? Fa-te cunoscut pana pe 19 septembrie, iesi la lumina si arata-te... fii o pata de culoare intr-o lume gri!!! detalii la

cristina_lazarovici@yahoo.com
sau
psihopata007@yahoo.com

Hippie shit

Hell yeah it does... Peace! :)

In dem Sommerferien

Vine vara, bine-mi pare... plictiseala de rigoare...
Nu, n-am murit, insa n-am vrut sa infectez blogu' asta cu emanatiile fetide ale unei inimi frante, si piticii plang cateodata, asa ca am preferat sa astept pana se usuca super-glue-ul cu care am lipit la loc cioburile pana sa mai pun degetele pe taste.
Trecut-au temutele teze cu subiect unic, trecut-a si clasa a VIII-a, venit-a si mult asteptata vara. Mult asteptata? De ce mult asteptata? Pot sa spun ca inca nu am gasit punctul G al acestei veri, desi inca nu-i timpul pierdut, astept cu interes sa inceapa sa ploua cu pitici.
Spleen... a la Baudelaire... Beau o cafea cu Dostoievski, insa observ ca nu mai am tigari, ca nu mai am ce fuma... Ca nu mai am absint, ca nu mai am ce bea... Hasisul mi s-a terminat si el, nu am ce priza... poate doar clipa prezenta... Na! C-am scapat-o si pe asta pe jos... NU CALCA PE EA!!!

Piticondria

Dracii mei, trebuie să vă înştiinţez că Eul Liric a devenit o adevarată piticcondră. Nu, n-are treabă cu piţipoancele, in caz că v-aţi pus această întrebare. Ieri mi-am făcut o piticografie, iar piticologul de serviciu mi-a spus că am un număr piticantastic de pitici pe creier. Mi s-a recomandat să o piticesc mai uşor o vreme, asta dacă nu cumva vreau s-o dau în piticoză. Mi se întâmplă din ce în ce mai des să am piticoragii, momente în care piticii curg pur şi simplu din Eul Liric şi trebuie să vă spun că sufăr şi de o uşoară piticofobie. Dar acum sincer, cui nu i-ar fi teamă să se trezească, să zicem seara sau noaptea, pe întuneric, pe vreun drum pustiu, face 2 face cu... un pitic (mă rog, s-ar putea să nu vă ajungă până la faţă, dar să lăsăm)... şi nu mă refer la vreo persoană dezavantajată pe verticală, ci la ceva de genul unui pitic de grădină... pitic albăcazăpadic... un piticopat!? Dar fiecare cu piticii lui...

Ca piticoterapie, m-am apucat să piticosofez precum Piticocrate, Piticton, Piticorel, Piticales: oare piticantropii erau strămoşii piticilor de azi? oare unde se duc piticii când mor, în Piticfern sau în Pitictopia? ce s-a ales de Pitictida? oare Pitictanicul s-a scufundat alături de ea? ce este mai eficient, piticalismul sau piticocraţia? se va rezolva vreodată problema piticoizilor(falşii pitici)? oare cum se numesc emisiunile piticilor? Piticul Matinal? Piticul de la ora 5? Piticul care aduce cartea? apropo, aţi citit celebra Ultima noapte de piticeală, întâia noapte de piticlism a lui Camil Piticescu?

Mic piticţionar:

• piticar = producător de pitici
• piticăreasă = soţia piticarului sau producătoare de pitici
• piticărie = loc de unde vin piticii, loc de întâlnire pentru pitici, loc de unde se pot procura pitici
• neîmpiticit = virgin
• piticotecă = loc unde piticii piticesc
• piticolac = fiinţă care se transformă in nopţile cu lună în pitic

Eul Liric va reveni în curând cu alte piticeli... Ce piticeaaală, fraaate!

Chitz Chitz

Eee, uite că a reînceput şcoala. Avem colegi noi se pare, cam mici şi blănoşi, cei drept, dar avem. Simpatici şi silitori, le plac in special geografia şi româna, eventual istoria. Locuiesc sub calorifer, le place căldurica pe moca.
Sunt atât de apreciaţi încât au obţinut strigătele tuturor încă din prima întalnire. Ai văzut ce mare era??? Dacă muşcă??? Vom fi devoraaaaaţi!!! Fugiţi! Salvaţivă cât mai puteţi! Armata Chitz asediază şcoala. Au fost mobilizaţi vânatori profesionişti de rozătoare mâncatoare de oameni înarmaţi cu pixuri, rigle, cretă şi bocanci. Au rezistat eroic asediului, dar au trebuit să se retragă din calea bestiilor fugind către coridor înainte de a fi loviţi de armele chimice ale acestora. Da, avem informaţii că poseda bombe atomice cu ciuma bubonică din evul mediu. Bestiile s-au dovedit a fi extrem de crude, neavând pic de milă faţă de oamenii de la catedră sau de chestiile aflate în bănci. La icnetul fiinţei de la catedră, corul dracilor a descins cu Sonata Isteriilor într-o perfectă şi divină dizarmonie. We're gonna die!!! Everybody panic!!! Numărul victimelor rămâne încă necunoscut.
Cultul Ratus Ratus a devenit o a doua religie. Au fost aduse ofrande, laptele şi biscuiţii, alimentele noastre de bază, bestiile declanşând astfel foametea. La Resistence pregăteşte un contraatac. Vom scăpa oare vreodată de sub teroarea acestor monştrii tiranici? Sau va fi nevoie de o specie superioară care sa vină să mântuiască biata noastră civilizaţie? Miiaaauu! Vive La Resistence!