Sacrificiu

ardeam buze pe alte buze;
sacrificiul unei vieti,
in care mi-am transformat
sufletul in neant;
iar tu pe mine,
m-ai numit amant;

ard flori,lumanari si cuvinte,
sacrificii ale unei vieti,
in care te-am vazut ca pe o floare,
dar nu ti-am spus-o prin cuvinte,
iar tu te-ai stins,
fara sa stii ce esti,
prin ochii muti,
ai unui om cu buze stinse;
  
  Narcis

Dorinta,supliciu si convulsie

esti supliciul zambetului,
unui om trist fara masti;
si dorinta altui om,
de a-si ingropa nostalgiile,
intr-un cimitir,
in care nu poti sa te mai intorci;
    
esti convulsia vortexului,
unei mari damnate;
unde mateloti se lupta
cu ape ce refuza moarte;
  
esti dorinta, supliciu si convulsie,
mai are rost sa ma intrebi,
de ce te privesc de o vreme cu repulsie?   
 
    Narcis

Aproape de serafim..

un tanar sacerdot canta despre sfarsituri,
in timp ce un destin se sfarseste;
un serafim intinde o mana,
in vreme ce din mormantul fara coroana,
se ridica un spirit ce  ingana:

    "cerurile casc si ma duc spre serafim,
     caci am uitat sa fiu, iar acum n-o sa mai fim;
     iti las aerul sangerand si rece,
     vindeca-l si vindeca-te de mine,
     recladind tot ce acum arata a ruine."

Frica

dorm in ochiul tau ca in ospiciu;
si nu vad  ca nimeni nu ma vede;
traiesc,dar nu-mi mai vine a crede;

alerg de frica de ei;
si ma intalnesc cu frica de tine;
iar la final ma aleg cu frica de mine;

   Narcis

O să mă prefac...

O să mă prefac a dormi

în speranţa de a păcăli moartea

să treacă pe lângă mine

fără să mă vadă

O să mă prefac a vorbi

în speranţa de a păcăli tăcerea

să treacă pe lângă mine

fără să mă audă

O să mă prefac a lovi

în speranţa de a păcăli durerea

să treacă pe lângă mine

fără să mă atingă

O să mă prefac a iubi

în speranţa de a păcăli demonul

să treacă pe lângă mine

fără să-mi aducă moartea...

Şi dacă nu voi reuşi,

Atunci… o să mă prefac a dormi.

Eul Liric

Cuvinte aberante #9

Iubita mea-i zurlie

şi nubilă,

picioarele ei

au tălpi de felină,

coapsele ei dulci

sunt ca o harpă

din care îngeri picură

ca mierea-n apă.

Dar să-i vezi pântecele

întins şi alb pe oase

ca un cearşeaf

ţinut de mâini pioase

şi bustul ei

e ca un leagăn moale

pe care, în linişte,

să-mi las tâmplele goale.

Umerii ei se dezvelesc

atât de nuzi

când ploaia-i acoperă

cu pruncii ei uzi.

Iar braţele ei

sunt dragi şi furtunoase

terminate-n palme

cu lucruri frumoase.

Zburdă

zâmbind la cotidianul macabru

ca vrabia

zburătăcind pe-un candelabru.

Îi place să i se spună

că e pictoriţă

când ia în mână

o pană gri de porumbiţă

şi-o moaie-n lacrimi

scurse cu rimel

transformând-o rapid

din soaptă-n penel

cu care să-mi picteze

o primăvară

peste toamna

de pe chipul meu spre seară.

Blestem

mi-as rupe parti din mine,
sa nu mai am parte de tine;
mi-as rupe tot ce mi-ai atins,
chiar daca m-as preface in nimic
si voi fi stins;
cu sange,lacrimi si alcool,as face o mare,
zeci de vieti sa ne separe;
si te blestem:
sa nu poti sa ma uiti
si sa te inchini la Lethe;
sa bei din cupa iluziei ca esti bine,
iar intr-o zi sa mori de sete;


                                    Narcis

Despre fiare si fete!

o fata se stinge in ochii unei fiare,
pe paturi tenebre,in fade dormitoare;
rugina ii cuprinde spiritul si moare,
dar fata renaste  in ochii altei fiare;
     
o fiara se stinge in ochii unei fete,
in spini si pe crucea martirelor cochete;
veninul ii despica trupul,plin de secrete,
dar fiara renaste  in ochii altei fete;

 
   Narcis

Cuvinte aberante #10

Te-aş căuta şi-aş da privirii

schema dulce a zâmbetului tău

Aş construi din el oraşe, lumi

şi întâmplări fantastice.

Mi-aş naşte din el o fiinţă

prea-iubită pe care s-o ador,

pe care s-o strâng la piept

când timpul va fi gata şi va fi să mor

Apoi le-aş face pe toate fărâme

Într-o clipire de gene

între paginile şi paraginile unei cărţi,

iar tot ce-i mai frumos

adica tot şi încă ceva pe deasupra,

l-aş îngropa în plămânul stâng

între două coaste şi-atunci l-aş păstra

până când atomii noştri se vor cununa

într-o pitică albă undeva

în marele întuneric

Ca peste ani si ani

alte două fiinţe să îşi zâmbească

sub lumina dragostei noastre

Incandescente.

Eul Liric

Transfigurare

un tumult decadent,
din cusca animalului violent,
ma patrunde ca un dulce fior lent,
si imi induce agonic sentiment.
       
port cenusa  in orbite,
in mine ard flacari fara puncte de sorginte;
nu pot sa le  sting,
cand  nu stiu unde sa ating;         
nu pot sa le reneg,
cand nu stiu sa le inteleg;
          
am sange prelins pe gene,
de la pleopele obosite,pline de semne;
am cicatrici pe retina,
de cand l-am vazut pe Thanatos,
desi n-am nicio vina.
                         
                      Narcis

Aspiratie

iti zgarie viscerele si in vis mana ti-o cere,
iti induce agonia si te reduce la tacere,
caci fara temeri,retina o acoperi,
si risti sa nu-l descoperi;
                        
Fruct al omului comun,
samanta ta nu-si va gasi aici pamantul bun,
te invit in dansul umbrelor si mreaja flacarilor
daca nu mai voiesti sa stai in umbra a ce poti fi,
cand poti sa arzi,asa cum ieri nici nu-ti puteai dori

Da-mi sufletul,si-mi dau sufletul ca sa-mi retii urletul,
sa-l recunosti ,sa ma cunosti,ca atunci  cand te chem,strigandu-te pe nume
ochii sa-ti fiarba,carnea sa-ti tremure,iar gura sa-mi zica, Lucifer,pe nume!


 Narcis

Recviemul din dulap

S-a gândit cineva vreodată că şi dulapurile au sentimente?

Pline cum sunt de tot ce-i demodat şi rupt,

stricat sau subţire, prea gros, ori prea blând,

cu haine de gală purtate doar o dată,

măşti uzate precum o rochie de mireasă decedată.

Dulapurile-s martorii splendidei noastre decadenţe.

Se lasă umplute cu toate deciziile noastre

neinspirate sau uitate, poate din când în când

cu perechea de blugi din liceu sau

tricoul ce păstrează aroma unui om care nu mai există.

Doar dulapul mai ştie pe unde te-a purtat

ardenta căutare a unei fericiri.

I-au şoptit teneşii, prin găurile lor din talpă,

cum pământul uscat de pe ei te-a urmat până la mormânt.

Să ţinem un moment de reculegere pentru acel abis de lemn

în care aruncăm treptat tot ce avem,

să-şi amintească el, atunci când noi nu mai putem.

Eul Liric

Sfarsit

 la inceput ne-au despartit urmele pasilor tai;
 si faptul ca trebuia sa-ti calc mereu pe urme.
       
 ieri ne-au despartit un zgomot si o ceata,
 o simfonie si mai multe gloante oarbe,
 cu care ai tras in mine, dar ti-am zambit,
 cand nu-mi zambeai, caci eram bine...
      
         
 azi ne despart un nor si o ploaie,
 ochii tai sunt innorati,iar inima mi-a indurat destule ploi.
            
 la final ne va desparti o valiza plina cu sentimente,
 asortate dupa forma,culoarea si gustul trecutului cu tine,
 aruncata la granita dintre noi,
 scunfundata in noroi, si totusi uite: voi fi bine..

  Narcis

Ai simtit

ai simtit cum tot ce-i viu in tine te paraseste;
si ti-ai imbracat inima intr-o camasa verde,
 lipsindu-te de doliul,care acum iti lipseste.
          
ai simtit cum tot ce-i mort in tine prinde viata;
 si ti-ai imbracat inima intr-o camasa de forta,
 lipsindu-te de  amintirile,care acum iti lipsesc.
                   
 ai simtit ca n-ai simtit destule;
 si ai lipsit din sfera realitatii,care acum iti lipseste..
            

   Narcis

Nostalgie

Ştim cu toţii acea zi când vine,

Când vezi o poză

Şi te vezi pe tine,

Dar eşti mort

Şi-o ştii prea bine,

Căci ce e moartea, altceva de nu-i

Drumul ce-ai parcurs

Şi nu-ţi poţi întoarce paşii pe-urmele lui.

Dar cel mai rău e că lumina

În capăt nu-i decât otravă

Şi-o tristă amăgire-a inimii, senina

E răul strâns în mici esenţe

E tuşul literelor sorţii

Izul greşelilor măreţe,

De-a lungul scurtei drumeţii.

Te-nţeapă gândul şi te doare

Când vezi copilul ce-ai uitat

În inocenţa lui cum moare

Cândva măreţ, acum stricat.

Dar nu e decât o oglindă,

Căci nici tu nu o duci mai bine

Ai vrea să-l strigi pe când se plimbă

Te-ar asculta totuşi pe tine?

Ai vrea să-l strigi,

Dar nu te simte.

Să nu îl plângi tu-n ziua-ceea,

Căci amândoi, dar nu-mpreună,

V-aţi rătăcit într-o pădure,

Unul de altul, şi-aţi murit.

Eul Liric

Pierdut

daca pierzandu-ti cumpatul te vei intreba:
daca sunt pierdut sau daca am pierdut?
am sa-ti raspund ca am pierdut numarul anilor in care am fost pierdut si te-am pierdut..
daca m-am pierdut in ochii tai,inainte de a ma simti pierdut?
am sa-ti raspund ca irisul tau mi-a fost labirint,iar lacrima indicator..
     
daca m-am schimbat in timp ce eram pierdut,iar tu nu ma dadeai pierdut?
am sa-ti raspund ca port aceleasi masti,iar ele inca ma poarta spre ratacire.
daca te-ai schimbat in timp ce eram pierdut,iar tu-mi duceai dorul?
am sa-ti raspund ca dorul distruge,dar pe tine nu te-a putut atinge
daca ne-am schimbat,cand am realizat ca ne-am pierdut?
ti-as raspunde ca am ramas la fel,prin urmare: tu-acolo,eu-aici.



Narcis

Rana

  vreau sa-ti imblanzesc rana,

  sa-mi spuna ce simte,atunci cand nu ma simte..
  sa-mi fie supusa,pusa pe glume,deloc indispusa..

  sa-mi spuna de unde vine, si unde vrea sa ajunga..
  si cat timp va mai sta, in inima ta plapanda;     
  sa-mi strige,ca s-a saturat sa-ti strice,
  tot ce am dezvelit,atunci cand n-am mintit.
                             
  si am sa-i cer sa-ti lase inima in pace,
  ma sacrific,sa intre la mine in torace!



Narcis
                  
                      
       

Indiferenta

         
ai fost suspectata ca-ti pasa prea putin,
dar ti-ai pus masca cusuta cu sentimente,pavandu-ti drumul cu emotii;
cu toate astea ai fost prinsa cochetand flagrant cu indiferenta,
nu te asteptai la asta,dar acum te asteapta penitenta.
               
ai fost arestata ca ai ucis sentimente,
te-au tradat peretii zgariati ai atriilor evanescente,
ai fost trimisa in carcera ca n-ai mustrari de constiinta;
cu sange rece ai dezarmat intunericul, n-ai trecut in nefiinta;
  
ai fost judecata vreme de cinci apusuri,
si condamnata sa nu mai vezi rasaritul...


     Narcis

Copilul din mine

                 
                         ti-as ucide fara nicio remuscare,
                         fiecare emotie prin care viata cinic te saruta,
                         ti-as ucide,folosindu-ma doar de cuvinte,
                         tot ce inima-ti simte,pentru cine nu te simte  
                         ti-as ucide,asigurandu-ma ca n-au scapare,
                         minutele cand esti departe,dar mimezi ca esti aici;
                         te-as ucide,dar nu inainte de a invata,
                         ce inseamna viata,cand tu nu mai insemni nimic
                         te-as ucide acum,dar probabil ca as regreta,
                         sa te vad murind sub ochii mei,
                         copil din mine,chiar de ziua ta;



        
       
         Narcis