esti supliciul zambetului,
unui om trist fara masti;
si dorinta altui om,
de a-si ingropa nostalgiile,
intr-un cimitir,
in care nu poti sa te mai intorci;
esti convulsia vortexului,
unei mari damnate;
unde mateloti se lupta
cu ape ce refuza moarte;
esti dorinta, supliciu si convulsie,
mai are rost sa ma intrebi,
de ce te privesc de o vreme cu repulsie?
Narcis
No comments:
Post a Comment