Dorinta,supliciu si convulsie

esti supliciul zambetului,
unui om trist fara masti;
si dorinta altui om,
de a-si ingropa nostalgiile,
intr-un cimitir,
in care nu poti sa te mai intorci;
    
esti convulsia vortexului,
unei mari damnate;
unde mateloti se lupta
cu ape ce refuza moarte;
  
esti dorinta, supliciu si convulsie,
mai are rost sa ma intrebi,
de ce te privesc de o vreme cu repulsie?   
 
    Narcis

Cuvinte aberante #10

Te-aş căuta şi-aş da privirii

schema dulce a zâmbetului tău

Aş construi din el oraşe, lumi

şi întâmplări fantastice.

Mi-aş naşte din el o fiinţă

prea-iubită pe care s-o ador,

pe care s-o strâng la piept

când timpul va fi gata şi va fi să mor

Apoi le-aş face pe toate fărâme

Într-o clipire de gene

între paginile şi paraginile unei cărţi,

iar tot ce-i mai frumos

adica tot şi încă ceva pe deasupra,

l-aş îngropa în plămânul stâng

între două coaste şi-atunci l-aş păstra

până când atomii noştri se vor cununa

într-o pitică albă undeva

în marele întuneric

Ca peste ani si ani

alte două fiinţe să îşi zâmbească

sub lumina dragostei noastre

Incandescente.

Eul Liric