mi-as rupe parti din mine,
sa nu mai am parte de tine;
mi-as rupe tot ce mi-ai atins,
chiar daca m-as preface in nimic
si voi fi stins;
cu sange,lacrimi si alcool,as face o mare,
zeci de vieti sa ne separe;
si te blestem:
sa nu poti sa ma uiti
si sa te inchini la Lethe;
sa bei din cupa iluziei ca esti bine,
iar intr-o zi sa mori de sete;
Narcis
Tuesday, May 14, 2013
Friday, May 10, 2013
Despre fiare si fete!
o fata se stinge in ochii unei fiare,
pe paturi tenebre,in fade dormitoare;
rugina ii cuprinde spiritul si moare,
dar fata renaste in ochii altei fiare;
o fiara se stinge in ochii unei fete,
in spini si pe crucea martirelor cochete;
veninul ii despica trupul,plin de secrete,
dar fiara renaste in ochii altei fete;
Narcis
pe paturi tenebre,in fade dormitoare;
rugina ii cuprinde spiritul si moare,
dar fata renaste in ochii altei fiare;
o fiara se stinge in ochii unei fete,
in spini si pe crucea martirelor cochete;
veninul ii despica trupul,plin de secrete,
dar fiara renaste in ochii altei fete;
Narcis
Cuvinte aberante #10
Te-aş căuta şi-aş
da privirii
schema dulce a
zâmbetului tău
Aş construi din
el oraşe, lumi
şi întâmplări
fantastice.
Mi-aş naşte din el o fiinţă
prea-iubită pe care s-o ador,
pe care s-o strâng la piept
când timpul va fi
gata şi va fi să mor
Apoi le-aş face
pe toate fărâme
Într-o clipire de
gene
între paginile şi
paraginile unei cărţi,
iar tot ce-i mai
frumos
adica tot şi încă ceva pe deasupra,
l-aş îngropa în plămânul stâng
între două coaste
şi-atunci l-aş păstra
până când atomii
noştri se vor cununa
într-o pitică albă undeva
în marele întuneric
Ca peste ani si
ani
alte două fiinţe
să îşi zâmbească
sub lumina dragostei noastre
Incandescente.
Eul Liric
Labels:
#10,
amor,
atomi,
cuvinte,
cuvinte aberante,
dragoste,
eul liric,
incandescent,
intuneric,
moarte,
pagini,
pitica alba,
privire,
stea,
timp,
zambet
Monday, April 29, 2013
Transfigurare
un tumult decadent,
din cusca animalului violent,
ma patrunde ca un dulce fior lent,
si imi induce agonic sentiment.
port cenusa in orbite,
in mine ard flacari fara puncte de sorginte;
nu pot sa le sting,
cand nu stiu unde sa ating;
nu pot sa le reneg,
cand nu stiu sa le inteleg;
am sange prelins pe gene,
de la pleopele obosite,pline de semne;
am cicatrici pe retina,
de cand l-am vazut pe Thanatos,
desi n-am nicio vina.
Narcis
din cusca animalului violent,
ma patrunde ca un dulce fior lent,
si imi induce agonic sentiment.
port cenusa in orbite,
in mine ard flacari fara puncte de sorginte;
nu pot sa le sting,
cand nu stiu unde sa ating;
nu pot sa le reneg,
cand nu stiu sa le inteleg;
am sange prelins pe gene,
de la pleopele obosite,pline de semne;
am cicatrici pe retina,
de cand l-am vazut pe Thanatos,
desi n-am nicio vina.
Narcis
Sunday, April 7, 2013
Aspiratie
iti zgarie viscerele si in vis mana ti-o cere,
iti induce agonia si te reduce la tacere,
caci fara temeri,retina o acoperi,
si risti sa nu-l descoperi;
Fruct al omului comun,
samanta ta nu-si va gasi aici pamantul bun,
te invit in dansul umbrelor si mreaja flacarilor
daca nu mai voiesti sa stai in umbra a ce poti fi,
cand poti sa arzi,asa cum ieri nici nu-ti puteai dori
Da-mi sufletul,si-mi dau sufletul ca sa-mi retii urletul,
sa-l recunosti ,sa ma cunosti,ca atunci cand te chem,strigandu-te pe nume
ochii sa-ti fiarba,carnea sa-ti tremure,iar gura sa-mi zica, Lucifer,pe nume!
Narcis
Thursday, February 14, 2013
Recviemul din dulap
S-a gândit cineva
vreodată că şi dulapurile au sentimente?
Pline cum sunt de
tot ce-i demodat şi rupt,
stricat sau
subţire, prea gros, ori prea blând,
cu haine de gală
purtate doar o dată,
măşti uzate
precum o rochie de mireasă decedată.
Dulapurile-s martorii
splendidei noastre decadenţe.
Se lasă umplute
cu toate deciziile noastre
neinspirate sau
uitate, poate din când în când
cu perechea de
blugi din liceu sau
tricoul ce
păstrează aroma unui om care nu mai există.
Doar dulapul mai
ştie pe unde te-a purtat
ardenta căutare a unei fericiri.
I-au şoptit
teneşii, prin găurile lor din talpă,
cum pământul
uscat de pe ei te-a urmat până la mormânt.
Să ţinem un
moment de reculegere pentru acel abis de lemn
în care aruncăm
treptat tot ce avem,
să-şi amintească el,
atunci când noi nu mai putem.
Eul Liric
Sfarsit
la inceput ne-au despartit urmele pasilor tai;
si faptul ca trebuia sa-ti calc mereu pe urme.
ieri ne-au despartit un zgomot si o ceata,
o simfonie si mai multe gloante oarbe,
cu care ai tras in mine, dar ti-am zambit,
cand nu-mi zambeai, caci eram bine...
azi ne despart un nor si o ploaie,
ochii tai sunt innorati,iar inima mi-a indurat destule ploi.
la final ne va desparti o valiza plina cu sentimente,
asortate dupa forma,culoarea si gustul trecutului cu tine,
aruncata la granita dintre noi,
scunfundata in noroi, si totusi uite: voi fi bine..
Narcis
si faptul ca trebuia sa-ti calc mereu pe urme.
ieri ne-au despartit un zgomot si o ceata,
o simfonie si mai multe gloante oarbe,
cu care ai tras in mine, dar ti-am zambit,
cand nu-mi zambeai, caci eram bine...
azi ne despart un nor si o ploaie,
ochii tai sunt innorati,iar inima mi-a indurat destule ploi.
la final ne va desparti o valiza plina cu sentimente,
asortate dupa forma,culoarea si gustul trecutului cu tine,
aruncata la granita dintre noi,
scunfundata in noroi, si totusi uite: voi fi bine..
Narcis
Subscribe to:
Posts (Atom)